Pe parcursul primului an de handamde pot spune ca am fost poate la 5 sau 6 targuri handmade.
Acum in toamna - iarna m-am hotarat sa merg la toate targurile pe care le pot prinde.
Zis si facut!
Am gasit targul handmade organizat la Muzeul Taranului Roman intitulat
MesterEsti!
Am achitat taxa de inscriere de 120 de ron in scurt timp dupa discutia avuta cu Corina ( unul dintre organizatoarii acestui targ). Am cerut detalii pe mail despre suprafata, cand putem veni sa ne aranjam marfa si ce alte lucruri ne intereseaza pe noi cei din acest domeniu.
Raspunsurile au fost destul de prompte la telefon si foarte putin pe mail. Din obisnuita prefer ca discutiile sa fie purtate pe mail pentru a avea o dovada a celor spuse de ambele parti.
Azi prima zi de targ, merg ca o floare ce sunt sa-mi montez masa si sevaletele. Mare surpiza toti erau deja montati un ocean de oameni cu produse diferite.
Mancare, carnati, sapunuri, icoane, mobila bijuterii, decor si multe alte lucruri toate la un singur loc.... poate vei spune asa si ... normal doar este un targ.
Eu voi spune ca nu este normal ca toate acestea sa fie amestecate ca o tocana si sa fie bijuterii langa carnati, mobila antica langa lut pictat, icoane langa branza si blanuri langa genuri!
Ma asteptams a fie zone pentru mancare , handamde, balnuri si ce alte lucruri mai erau pe acolo.
Dar fie! Sa mergem mai departe!
Ajung niciun loc liber, eu nu o cunosteam pe aceasta Corina, asa ca incep sa o sun pe toate numerele de telefon pe care le aveam. Nimic, niciun raspuns, mesaj sau semnal fumigen.
Incep sa ma plimb printre exponate si expozanti incercand sa gasesc pe cineva care sa-mi ofere si mie acel spatiu de 2m pentru care am achitat taxa de 120 de ron.
O caut din priviri simtind cum tensiunea creste cum nervi se intind. Dar am invatat sa ma calmez in situatii de acest fel.
Printr-un miracol cineva o striga si atunci o identific "Draga Corina" !!!!
Ii explica ca am venit si as vrea sa-mi indice unde este acel loc liber de 2 m pentru mine.
Surpiza!!!! Nu mai erau locuri libere, nimic nici acei 30 de cm unde sa ma asez si sa urlu! :)Explicatia a fost ca se rezolva acum! Dar am alergat ca si multi alti expozanti dupa ea timp de 45 de minute sa gasim o solutie si sa ne asezam si noi produsele!
Dupa mai multe incercari de a gasi un loc, prima oara in spatele muzeului intre mobila si alte lucruri voluminoase am decis sa mai incercam. Asa ca am ajuns in spatele Muzeului pe o alee :) nu a fost cu noroc probabil trebuia sa vand in costum de baie sa am clienti! :)
Asa ca incercam mai la fata si decide Corina sa ma posteze langa un nene care amesteca de zor in niste carbuni incinsi din care iesea un fum de toate frumusetea. Normal ca am zis NU!
Sunt pretentioasa, insa in momentul cand locurile se fura, nu exista si cand suprafata mentionata in mail nu mai este acolo, atunci ai tot dreptul sa ceri un loc mai bun.
Asa cum ii spuneam si unei colege daca atunci cand ajungeam acolo locul meu era orinde in acel spatiu nu aveam nimic de comentaat.
Pana la urma am reusit sa-mi montez masa si sa-mi expun produsele la soare!
Una peste alta, oragnizarea este foarte slaba, iar persoanele care se ocupa de acest targ din pacate nu ne iau in serios! Pe noi artizanii care platim niste bani si indiferent din ce motiv ajungem la acestea targuri trebuie sa fim tratati cu mult mai mult respcet si intelegere!
Revin cu noi povestiri mai pe seara!